Nu ai nevoie de disciplină pentru a mânca alimente nesănătoase sau pentru a-ți viziona emisiunea TV preferată, pentru că îți face plăcere să faci aceste lucruri. Dacă nu au o dorință puternică de a realiza ceva, majoritatea oamenilor nu se vor supune disconfortului autodisciplinei.
Se vor trezi doar la timp pentru a merge la serviciu, vor mânca când le este foame, vor dormi când sunt obosiți etc. Nu există nimic pentru a face autodisciplina confortabilă. Avem nevoie de rezistență pentru a depăși acele sentimente de disconfort și de forță mentală pentru a trece peste instinctele care ne îmbie să alegem calea cu cea mai comodă.
Voința este ca un mușchi care se obosește când este folosit. Dar aceasta înseamnă și că poți, de asemenea, să-ți întărești voința, ceea ce implică să faci în mod regulat lucruri care te fac să te simți inconfortabil, astfel încât nu numai că te familiarizezi cu sentimentul de disconfort, dar te obișnuiești cu acesta. Ieșirea din zona ta de confort este importantă deoarece te învață că temerile tale nu sunt la fel de mari cum ți le-ai imaginat. Unul dintre acronimele pentru frică este “False Evidence Appearing Real” (Dovezi false care par reale), dovezile sunt false deoarece ți le imaginezi, dar tu ai transformat acel gând într-o realitate în mintea ta. Singurul mod de a dezmembra acest lucru este să te înfrunți cu acea frică și să realizezi că dovezile pe care le-ai invocat în mintea ta erau false. De fiecare dată când ieși din zona ta de confort, atât voința, cât și toleranța ta pentru disconfort vor crește.

Una dintre cele mai populare prezentări TED a venit de la Jia Jiang, care a vorbit despre cum și-a petrecut timpul trăind în afara zonei sale de confort. Jiang a petrecut 100 de zile căutând oportunități de a experimenta respingerea pentru a-l ajuta să depășească anxietatea socială și frica de respingere și pentru a deveni o persoană mai încrezătoare. Această provocare a implicat lucruri precum solicitarea unui străin să-i împrumute 100 de dolari, faptul de a bate la ușa cuiva, cerând să joace fotbal în curtea lor și faptul de a solicita o a doua porție într-un restaurant fără să plătească.
La sfârșitul celor 100 de zile, Jiang era o persoană complet diferită – era încrezător și sociabil datorită amabilității oamenilor față de el în timpul petrecut în afara zonei sale de confort. Povestea lui Jiang se poate aplica tuturor – temerile și disconfortul nostru sunt, de asemenea, oportunități de a ne provoca. Așadar, acționează în opoziție cu tot ce îți este confortabil. Dacă ești mai asertiv, acționează mai pasiv pe parcursul zilei și viceversa. Dacă nu îți place să vorbești cu străinii, ieși și prezintă-te oamenilor pe care nu îi cunoști. Dacă nu poți dansa, mergi la o clasă de dans. Există multe lucruri pe care le poți face pentru a introduce disconfort în viața ta.
Unul dintre cele mai bune moduri de a îmbunătăți autodisciplina este să te obișnuiești cu faptul de a te simți inconfortabil. Cu toții avem diferite insecurități, temeri și lucruri care ne fac inconfortabili, dar majoritatea dintre noi trec prin viață evitându-le, ceea ce ne limitează potențialul. Dacă vrei să devii cea mai bună versiune a ta, începe alegând să te simți inconfortabil și să-ți înfrunți temerile.
Pe măsură ce practica disconfortului începe să-ți construiască voința, poți începe să lucrezi la schimbarea unora dintre obiceiurile și dependențele care nu îți sunt de folos. Lupta și disconfortul fac parte din cine ești. Citești aceste rânduri pentru că vrei să devii mai disciplinat și vrei să ai succes, iar a te obișnui cu disconfortul te va duce acolo.
Scopul acestui proces este de a transforma acea durere chinuitoare într-o ușoară pișcătură și acele dureri de foame – în dorință, pentru că îți arată că te ții de dieta ta. Disciplina este despre a trece prin disconfortul temporar necesar pentru beneficiile pe termen lung. Construirea unui obicei de a îmbrățișa disconfortul te va avantaja în toate domeniile vieții. Îți va oferi agilitatea mentală necesară pentru a prospera, indiferent de circumstanțele tale. Disciplina nu se preocupă de sentimentele tale – nu îi pasă că te simți ca și cum nu ai putea face încă un pas, pentru că atunci ai nevoie cel mai mult de ea. Practicarea disciplinei este un exercițiu de antrenament al creierului, obișnuidu-l să revină în mod implicit în modul de perseverență.
Nu există nicio îndoială că este dificil să dezvolți disciplina, dar există modalități de a face procesul mai ușor. Una dintre ele este învățarea modului de a reduce forța tentațiilor și a impulsurilor. Un impuls este impulsul fizic și mental de a te angaja într-un comportament obișnuit.
Expresia “surfând peste impulsuri” a fost introdusă de psihologul Alan Marlatt, un expert în domeniul dependenței (adicțiilor). El a comparat impulsurile cu valurile mării – valurile cresc și scad în intensitate și în cele din urmă întâlnesc țărmul și se prăbușesc. Ceea ce spunea el este că ai capacitatea de a surfa peste acele impulsuri până când se prăbușesc. Impulsul te învață cum să reziști tentației și să îmbrățișezi disconfortul.
Un exercițiu ar fi să îți iei un moment și să te gândești la un impuls pe care l-ai experimentat recent, gândește-te cum te-a făcut să te simți fizic și emoțional. Îți poți aminti cum au evoluat acele senzații? Pe măsură ce te gândești la acel impuls, concentrează-te pe respirația ta și imaginează-ți că impulsul este un val pe care îl “călărești”.
Este normal pentru noi să ne identificăm cu impulsurile noastre, dar surfând peste impulsuri ne ajută să ne separăm de obiceiurile proaste pe care dorim să le corectăm. În loc să te gândești, “Am chef de un tort”, spune, “Am un impuls de a mânca o felie de tort”. În acest fel, nu te lupți cu tine însuți, ci cu senzația pe care o experimentezi, apoi poți să o lași să treacă. Este greu să luptăm cu impulsurile, dar observându-le fără a ne identifica cu ele îți poate mări șansele de a le depăși. Impulsul mediu va atinge vârful într-un interval între 20 și 30 de minute dacă te lupți cu el. Lupta cu impulsurile nu funcționează atunci când acestea sunt mai puternice și mai durabile, deoarece îți diminuează încrederea în capacitatea ta de a le combate.
Le dai putere impulsurilor prin disponibilitatea ta de a te complăcea în ele. De fapt, nu există putere în ispite și dependențe. Când un dependent de droguri merge la un centru de reabilitare și nu are acces la drogul său preferat, experimentează mult mai puține impulsuri și pofte în comparație cu atunci când nu sunt într-un centru de reabilitare.
Un alt mod util de a defini lupta internă asociată cu impulsurile este să o gândești ca pe o cascadă, iar lupta cu un impuls este ca și cum ai încerca să blochezi o cascadă. Cascada va sfârși prin a pătrunde cu și mai multă forță decât ar fi avut inițial din cauza presiunii acumulate. În schimb, ar trebui să te gândești la a sta lângă cascadă și a o observa fără a încerca să o blochezi.
Așadar, surfând peste impulsuri este o tehnică puternică pentru a gestiona și a rezista ispitelor și dependențelor. Este o strategie de acceptare activă, ceea ce înseamnă că îți recunoști impulsurile fără a te identifica cu ele sau a te lupta cu ele. Îți dă puterea de a decide dacă vei ceda în fața impulsului sau dacă îl vei lăsa să treacă. Pentru că, la urma urmei, toate impulsurile vor trece dacă le permiți să o facă.
Dacă poți începe să privești dorințele și tentațiile cu curiozitate mai degrabă decât cu frică, schimbarea comportamentului tău va deveni mult mai ușoară. Petrece timp studiind propriile obiceiuri și acordă atenție impulsurilor tale. Odată ce stăpânești “surfingul” impulsurilor, poți depăși orice dependență.
Îți “hrănești” impulsurile?
Oamenii fac lucruri precum încercarea de a se gândi la modalitatea de a scăpa de un impuls sau își distrag atenția pentru a se concentra pe altceva. Acest lucru este similar cu încercarea de a lupta cu impulsurile – ei le hrănesc, ceea ce le face mai puternice. Aceasta te face să crezi că singurul mod de a scăpa de impulsurile tale este să le îndeplinești. Când ajungi la acest stadiu, renunți și accepți că nu vei putea niciodată să-ți schimbi obiceiurile proaste.
Distragerea atenției pare destul de logică. Până la urmă, nu ar fi mai bine să limitezi numărul de oportunități pe care le ai pentru a te angaja în obiceiul tău prost în loc să te complaci în el? Pare o idee bună în teorie, dar nu funcționează în practică. Mai multe studii au constatat că suprimarea gândurilor, senzațiilor și sentimentelor le face mai puternice. Pentru a dovedi acest punct, data viitoare când cineva menționează ceva, încearcă să nu te gândești la asta.
De exemplu, cineva ar putea spune: “Asigură-te că nu te gândești la un elefant”, acum de fiecare dată când cuvântul “elefant” este menționat, te vei gândi la unul și cu cât încerci mai mult să eviți gândul, cu atât va prelua mai mult controlul asupra minții tale. Același lucru este valabil atunci când încerci să eviți impulsurile. Scopul “surfingului” impulsurilor este de a te lăsa să te simți calm și relaxat după ce te îndepărtezi de o tentație – este imposibil să păcălești mintea să depășească impulsurile. Singurul mod de ieșire este să faci surf prin acel impuls, ceea ce este o parte a procesului de disciplină. După un timp, te vei obișnui cu disconfortul de a experimenta impulsul și de a nu te supune lui.
De fiecare dată când simți dorința de a face ceva ce știi că nu îți va aduce beneficii, urmează acești pași:
Odată ce ai surfat peste un impuls o dată, vei avea încrederea de a surfa peste ele de fiecare dată când apar. Este important de știut că impulsurile sunt temporare. Nu vei simți așa pentru totdeauna – când uiți acest lucru, impulsurile și poftele pot deveni copleșitoare. Dar dacă ai încredere că poți rezista unui impuls, vei descoperi că această metodă este mult mai eficientă decât încercarea de a lupta cu impulsul sau de a te distrage de la acesta.
Spre exemplu, când simți prima dată foame, presupunerea este că nu va dispărea până nu mănânci ceva. După cum probabil știi, te simți iritat când îți este foame, pentru că nivelurile tale de productivitate scad. Dar oamenii care țin post știu că foamea este temporară, trece la fel ca orice alt impuls. Majoritatea oamenilor încep să simtă foame când lucrează de ceva timp sau când se plictisesc. Dar dacă acorzi atenție la ceea ce se întâmplă în interiorul corpului tău, vei observa că stomacul tău nu este gol. Dacă petreci câteva minute acceptând foamea și nu o privești ca pe un semn că trebuie să mănânci imediat, foamea va dispărea mai repede decât crezi.
Când îți observi impulsurile de la distanță și le vezi venind și plecând, acestea vor începe să își piardă din puterea de a-ți influența comportamentul. Pentru a-ți atinge obiectivele, este vital să dezvolți un sistem care să te ducă la destinație, iar dacă nu urmezi sistemul corect, visurile tale nu vor deveni niciodată realitate…
Sursă: The Power of Discipline, Daniel Walter

ARTICOL TEMPORAR ÎN LUCRU
Îți mulțumim pentru interes! Lucrăm la acest material și te invităm să revii. Între timp, poți descoperi celelalte materiale 😉
Temporar lucrăm la această secțiune. Mulțumim pentru interes și te invităm să revii!
Diferența dintre a încerca și a face
Ce înseamnă să te îndrăgostești de proces
Emoțiile negative pot lucra pentru tine și nu împotriva ta
Principiul Pareto și Legea lui Sturgeon