Puterea Disciplinei – cum să ne folosim mintea pentru a ne atinge obiectivele propuse

Ce înseamnă să fii disciplinat 

Disciplina este prezentată în carte ca o formă de control de sine și de reziliență mentală care ne poate ajuta să ne atingem obiectivele și să ne îmbunătățim calitatea vieții. Nu este o trăsătură cu care unii oameni se nasc, ci un proces ce poate fi înțeles și îmbunătățit prin înțelegerea bazei sale biologice.

Studiile neuroștiințifice au demonstrat că există regiuni specifice ale creierului, precum cortexul prefrontal ventromedial și dorsolateral, care sunt mai active atunci când oamenii iau decizii ce necesită autodisciplină și control de sine. Aceste zone sunt mai active atunci când se fac alegeri care sunt în beneficiul pe termen lung al individului. De asemenea, este evidențiat faptul că autodisciplina este o abilitate ce poate fi îmbunătățită și nu neapărat o trăsătură înnăscută.

Concluziile experimentului Experimentul Marshmallow de la Stanford din 1972 care a fost reevaluat în 2011 subliniază importanța autocontrolului și capacitatea de a amâna recompensa, acest lucru având un impact semnificativ asupra succesului în viață.

Un aspect important al autodisciplinei este “oboseala voinței” – ideea că, la fel ca orice mușchi, voința și autodisciplina pot fi epuizate prin utilizare continuă. De aceea, este crucial să protejăm și să reîmprospătăm capacitatea noastră de autocontrol.

Studiul afirmă că stresul și supraviețuirea joacă un rol cheie în modul în care creierul nostru gestionează autodisciplina. În moduri specifice, creierul nostru este programat să cedeze tentațiilor instantanee pentru a ne proteja în condiții de stres sau foame.

Daniel Walter subliniază importanța consecvenței și a concentrării în îmbunătățirea autodisciplinei. Autodisciplina, ca orice altă abilitate, poate fi îmbunătățită prin practică și persistență, în ciuda oricăror obstacole biologice sau de mediu.

Disciplina mentală și emoțională

Autorul explorează puterea gândurilor și emoțiilor noastre. Subliniază cum putem dezvolta o mai bună disciplină mentală prin gestionarea gândurilor noastre, iar pe parcursul călătoriei ne învață cum să ne controlăm emoțiile pentru a ne spori reziliența. Multe probleme ale societății moderne, de la falimentul familiei la eșecurile financiare, pot fi atribuite lipsei de autodisciplină.

Unul dintre cele mai importante beneficii ale autodisciplinei este creșterea încrederii în sine. Lipsa de autodisciplină poate contribui la o stimă de sine scăzută, în special dacă persoanele nu se află acolo unde și-ar dori să fie în viață. Cei care au autodisciplină sunt mai încrezători deoarece știu că sunt cea mai bună versiune a lor înșiși, mănâncă sănătos, fac sport și lucrează pentru atingerea obiectivelor lor.

Autodisciplina ajută, de asemenea, la construirea unor relații mai bune. O persoană cu autodisciplină va respecta întotdeauna promisiunile făcute, deoarece aceasta pune mare preț pe integritate. Acestea sunt trăsături rare și apreciate, astfel încât o persoană disciplinată este mai probabil să aibă un cerc puternic de relații personale.

Oamenii care sunt autodisciplinați nu sunt ușor ofensați. Aceștia sunt încrezători și calmi și primesc criticile într-un mod constructiv. Ei văd criticile ca pe o oportunitate de a deveni mai buni.

Autodisciplina ajută la evitarea comportamentelor riscante. Teoriile comportamentale sugerează că un control de sine slab poate duce la comportamente nesănătoase și riscante. Studiile au arătat că persoanele cu un nivel ridicat de autodisciplină sunt mai puțin predispuse la abuzul de medicamente, consumul excesiv de alcool sau la comportamente sexuale impulsive.

Aceasta este mai mult decât un instrument pentru atingerea obiectivelor. Un nivel ridicat și constant de autodisciplină poate avea beneficii multiple în diverse domenii ale vieții.

Cum îți dezvolți autodisciplina

Cartea oferă strategii concrete pentru a dezvolta și a menține disciplina. Aceste strategii includ stabilirea de obiective clare, dezvoltarea de rutine solide și folosirea tehnicilor de autoreglare.

Este posibil ca uneori să simțim ca și cum o forță invizibilă ne-ar împiedica să progresăm. Această “forță” este adesea descrisă ca un fenomen psihologic numit “bias-ul status quo”.

“Bias-ul status quo” este tendința umană de a rămâne la ceea ce ne este familiar în loc să ne îndreptăm către necunoscut. Autorul discută despre diversele aspecte care contribuie la această tendință, cum ar fi “eroarea costului pierdut”, “teoria aversiunii față de pierdere”, “teama de regret” și “efectul de expunere repetată”.

Eroarea costului pierdut explică de ce oamenii rămân blocați în circumstanțele lor actuale, chiar dacă ar prefera să fie în altă parte. Teoria aversiunii față de pierdere afirmă că oamenii în general nu doresc să piardă lucruri și aceasta se aplică chiar și atunci când lucrurile pe care le pierd nu sunt de valoare mare. Teama de regret explică de ce oamenii sunt reticenți în a face schimbări pentru că se tem că vor regreta ulterior. Efectul de expunere repetată este un fenomen prin care ne familiarizăm și ne atașăm de situațiile, comportamentele și rutinele la care suntem expuși frecvent.

În ciuda acestor obstacole, autorul îi îndeamnă pe cititori să își reevalueze gândurile într-o manieră logică și să facă promisiunea de a folosi abilitățile lor de a lua decizii raționale pentru a-și construi viața pe care și-o doresc. Acest proces de autoevaluare și de conștientizare a propriei rezistențe la schimbare poate ajuta la îmbunătățirea autodisciplinei și la atingerea obiectivelor.

O verificare a realității

Este necesară autoevaluarea  realistă a competențelor și înțelegerea propriilor puncte tari și slabe. Autorul descrie efectul Dunning-Kruger, un fenomen psihologic în care o persoană nu numai că este incompetentă într-un anumit domeniu, dar nu realizează cât de slabă este în acel domeniu. Această problemă este descrisă ca o “dublă povară”, deoarece indivizii în cauză continuă să facă greșeli în același domeniu din cauza ignoranței lor.

Când discută despre acest subiect, autorul subliniază legătura dintre autodisciplină și efectul Dunning-Kruger, sugerează că este posibil să supraestimăm abilitățile noastre de autodisciplină și autocontrol. În acest sens, o atitudine precaută față de propriile abilități poate fi benefică, deoarece cu cât ne familiarizăm mai mult cu o anumită abilitate sau subiect, cu atât suntem mai puțin susceptibili să ne proclamăm experți în acel domeniu.

Rezolvarea acestei probleme vine printr-un echilibru între încrederea în propriile abilități și deschiderea de a accepta critica constructivă. Daniel Walter subliniază importanța dezvoltării continue, a răspunsului la feedbackul obiectiv și a asocierii cu persoane care au mai multă experiență în domeniul în care dorim să devenim competenți. Prin adoptarea acestor strategii, ne putem proteja împotriva efectului Dunning-Kruger, îmbunătățind în același timp autodisciplina.

Disciplina și motivația

Cartea analizează relația dintre disciplină și motivație, subliniind că, în timp ce motivația este temporară și fluctuantă, disciplina este constantă și durabilă. Pentru a avea succes, avem nevoie de o disciplină puternică, nu doar de un val de motivație. Pentru a avea o disciplină puternică obiceiurile sunt foarte importante în viața noastră. Acestea sunt comportamente de rutină pe care le efectuăm fără a investi un efort conștient.

Obiceiurile noastre sunt o reflectare a caracterului nostru. Daniel Walter menționează obiceiurile proaste pe care unii dintre noi le au, cum ar fi întârzierea sau mâncatul  excesiv sub presiune. Autorul argumentează că, dacă nu luăm decizia conștientă de a schimba aceste comportamente, ele vor deveni permanente și ne oferă o serie de obiceiuri zilnice pentru îmbunătățirea autodisciplinei, inclusiv rutina de dimineață, exprimarea recunoștinței, stabilirea obiectivelor zilnice, menținerea unui somn bun și organizarea. Există o diferență între oamenii de succes și cei care nu au succes, iar aceasta constă în obiceiurile pe care le urmează zilnic.

Un aspect important este acela al rutinei de dimineață, care poate seta tonul pentru întreaga zi. Spre exemplu, dacă te trezești devreme, faci exerciții și mănânci ceva sănătos la micul dejun, te vei simți plin de energie și pozitivitate. Rutina de seară este la fel de importantă, iar somnul este esențial pentru reîncărcarea bateriilor, odihna minții și reînnoirea corpului. Există câteva obiceiuri pentru un somn bun, cum ar fi evitarea stimulentelor, crearea unei rutine de culcare și menținerea unui mediu potrivit pentru somn.

Sunt două obiceiuri pe care persoanele de succes le practică înainte de ora 8:00 – rugăciunea/meditația și cititul. În ceea ce privește meditația, autorul subliniază că este o cheie majoră spre succes, deoarece îmbunătățește memoria și funcția creierului. Iar cititul este esențial pentru dezvoltarea personală continuă.

Deși poate fi dificil să ne schimbăm obiceiurile pe care le avem de o viață, nu este imposibil să ne construim noi obiceiuri sănătoase care să ne conducă spre reușită.

Relația dintre disciplină și obiceiuri

Obiceiurile sunt de fapt rezultatul disciplinei noastre. Așadar, cum ne formăm obiceiuri pozitive și cum eliminăm obiceiurile negative pentru a deveni mai disciplinați?  Iată câteva strategii utilizate de către Navy SEALs, o echipă extrem de disciplinată, pentru a-și dezvolta și menține rezistența mentală.

Primul concept este “Regula celor 40%”, care sugerează că atunci când mintea ne spune că suntem obosiți, am atins doar 40% din capacitatea noastră. Această idee se bazează pe convingerea că, în ciuda durerii mentale și fizice, mai avem încă 60% din energia noastră disponibilă. Învățând să ne ignorăm vocea interioară care ne îndeamnă să ne oprim, ne dăm seama că avem un potențial nelimitat.

“Controlul activării” este un alt concept discutat, referindu-se la capacitatea de a gestiona răspunsul natural al corpului la situațiile de stres, care implică eliberarea de cortizol și adrenalină. Daniel Walter ne învață despre “respirația tip cutie”, o tehnică de relaxare utilizată inclusiv de Navy SEALs, care implică o serie de respirații de patru secunde (4 secunde inspir, 4 secunde pauză, 4 secunde expir, 4 secunde pauză), care calmează mintea și aduce ritmul cardiac la normal.

“Regula de 10 X” este un concept popularizat de Grant Cardone, care susține că ar trebui să ne setăm obiective de zece ori mai mari decât ne-am dori. Acest lucru ne va împinge să acționăm de zece ori mai mult pentru a le atinge, ajutându-ne să vedem dincolo de limitele noastre percepute.

“Regula de 10 minute” sugerează o tehnică de amânare a satisfacției imediate pentru a ne dezvolta disciplina. Această regulă ne îndeamnă să așteptăm zece minute înainte de a acționa asupra unei dorințe imediate, cum ar fi dorința de a mânca un snack nesănătos. Amânarea deciziei ne poate ajuta să facem alegeri mai bune și să ne creștem nivelul de disciplină.

Disciplina este un proces continuu de învățare și dezvoltare. Vom vedea în cele ce urmează care sunt factorii care pot împiedica dezvoltarea autodisciplinei.

Ce te împiedică să dezvolți disciplina

Daniel Walter în cartea sa ne îndeamnă să ne examinăm comportamentele și atitudinile care ne pot împiedica să ne dezvoltăm disciplina. Acesta subliniază pericolele procrastinării, Legea lui Parkinson și  speranța falsă, și cum acestea pot fi contracarate pentru a ne îmbunătăți autodisciplina.

Anumite comportamente și convingeri greșite pot împiedica dezvoltarea disciplinei personale. Acest lucru poate fi în mare parte neștiut pentru persoanele în cauză, fiindcă aceste obiceiuri sunt adesea subtile și inconștiente.

Un factor major identificat este Legea lui Parkinson, care spune că oamenii vor umple timpul alocat unei sarcini cu diverse alte lucruri, indiferent de cât de simplă sau complicată este sarcina. Această lege poate conduce la întârzieri și la complicarea inutilă a sarcinilor, dar poate fi combătută prin stabilirea unor termene limită stricte.

Procrastinarea (amânarea) poate submina disciplina. Scuzele, lipsa de acțiune și așteptarea circumstanțelor perfecte sunt forme de procrastinare care pot conduce la eșec. Autorul sugerează că este vital să începem să acționăm asupra obiectivelor noastre când avem 70% încredere că vom reuși, fără să așteptăm condițiile perfecte sau certitudinea absolută a succesului.

Sindromul speranței false reprezintă convingerea că este ușor să ne schimbăm comportamentul. Acest mod de gândire poate duce la setarea unor așteptări nerealiste și la eșec. Deseori, suntem surprinși cât de dificil este să eliminăm obiceiurile proaste și presupunem că vom obține tot ceea ce ne dorim în viață fără a duce o luptă. Această speranță falsă duce la eșecuri repetate, care întăresc comportamentul pe care încercăm să îl schimbăm.

Este crucială conștientizarea și abordarea corectă a acestor obstacole pentru a ne dezvolta disciplina personală. Trebuie să ne analizăm comportamentele și să ne încurajăm pentru a ne mișca în afara zonei de confort, să stabilim termene limită stricte și să avem așteptări realiste cu privire la schimbarea comportamentului.

“The Power of Discipline” este o lucrare esențială pentru oricine dorește să-și îmbunătățească disciplina și să-și atingă obiectivele. Prin analiza diferitelor aspecte ale disciplinei, autorul ne oferă un set de unelte pe care le putem utiliza pentru a ne îmbunătăți viața, puțin câte puțin. Așadar, haideți să preluăm controlul asupra vieții noastre prin puterea disciplinei.

Te invităm la reflecție, și poate, la a cultiva propria disciplină cu metode simple dar puternice

În următoarele 8-10 săptămâni, în fiecare zi de luni, vom publica o serie de articole care vor aborda următoarele subiecte:

• cum să te obișnuiești cu disconfortul
• ce înseamnă să te concentrezi pe sistem
• filosofia Zen, călugării Shaolin și atingerea scopurilor
• meditația pentru autodisciplină și concentrare
• diferența dintre a încerca și a face
• diferențe între câștigători și perdanți
• ce înseamnă să te îndrăgostești de proces
• cum faci ca emoțiile negative să lucreze pentru tine și nu împotriva ta
• principiul Pareto și Legea lui Sturgeon
• cum să eviți epuizarea (burn-out)

Sursă: The Power of Discipline, Daniel Walter